Cum recunoaștem un director ?

Un bărbat zbura cu un balon cu aer cald și la un moment dat și-a dat seama ca s-a rătăcit. A coborât până aproape de pământ și a zărit o femeie pe o pajiște. Apropiindu-se de ea, el i-a strigat:
– Fii amabilă, poți să mă ajuți? Am promis unui prieten că mă întâlnesc cu el, dar nu mai știu unde mă aflu. Femeia i-a răspuns: 

– Te afli într-un balon cu aer cald, la vreo 10 metri înălțime. Te găsești intre 40 și 41 grade latitudine nord, și între 59 și 60 de grade longitudine vest.
– Ei, probabil ești ingineră de profesie! spuse omul din balon.
-Așa este, răspunse femeia, dar de unde știi?
-Păi tot ce mi-ai spus este corect din punct de vedere tehnic, dar tot n-am idee ce-aș putea face cu informațiile de la tine, și sunt tot în ceața. Să fiu sincer, nu m-ai ajutat deloc. Ba chiar pot spune că m-ai ținut pe loc degeaba.
Atunci femeia i-a răspuns:                                                                       
– Dar tu trebuie sa fii director !
– Așa este, răspunse bărbatul, dar de unde știi?
-Păi nu știi unde te afli și nici încotro te îndrepți. Te-ai ridicat la înălțime profitând de o flamă care a încins situația. Ai făcut o promisiune pe care nu știi cum ai să ți-o ții, și te aștepți ca oamenii de sub tine să-ți rezolve problema. Adevărul este ca te afli exact în locul unde te aflai când am început discuția, acum 1 minut, dar brusc constați acum că asta este din vina mea.
Ș-acum , prieten drag , dacă ai parcurs cumva această povestioară , iar pe biroul tău de la slujbă scrie „director” să știi că nu este vorba despre tine ! 🙂   Îți doresc succes în toate demersurile tale, dar grijă mare să respecți „regula de aur” în relațiile  cu cei de „sub tine”: „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face” , altfel , riști să cazi de la înălțime, și este tare dureros…

12 comentarii la articolul “Cum recunoaștem un director ?

    • Din pacate multi uita cum a fost in pozitia de „subordonat”….tata avea o vorba legat de asta: cand paduchele ajunge in camasa noua, musca tare de tot ! Multumesc pentru intrare .draga Potecuta ! Sa ai o zi minunata si o saptamana cu mult bine pentru tine ! 🙂

  1. Ha, ha! Foarte tare istorioara! cel puțin pe la noi… se potrivește tare bine. Pe la alții, o fi altfel, nu știu.
    Mi-a plăcut și proverbul tatălui. De la o zonă la alta, are multe variante. Bunica avea următoarea versiune: când păduchele ajunge în creștetul capului, stă și în două picioare, ca să fie el mai înalt! 🙂 E clar că se crede deja…mare șef!
    Numai bine și o săptămână frumoasă! 🙂

    • Asa suntem noi romanii , uitam de unde am pornit -sigur, nu toti , da’ o buna parte…Faina tare varianta bunicii, draga Alex. Multumesc pentru trecere …sa ai o zi de la foarte bine in sus ! 🙂

  2. Povestioara a mers bine,
    MORALA e de ținut minte,
    altceva, eu nu mai am a spune,
    decât ,SEARĂ CUMINTE ! 🙂
    Alioșa ! 🙂

  3. De astfel de istorioare cu tâlc avem nevoie, mai ales noi, românii, să ne astâmpere necazurile provocate de oamenii incompetenți ce se perindă pe la conduceri. Măcar să râdem de ei, dacă nu putem râde cu ei. 😉
    Să-ți fie ziua generoasă, dragă prietene! 🙂

    • Trista realitatea romaneasca si in privinta sefilor …da’ mai bine sa fim optimisti , odata si-odata tot va veni apa si la moara noastra…sa ai o zi plina de senin ,prin suflet, draga Petru ! 🙂

Lasă un comentariu