Plantele pot avea atât efect de vindecare, dar pot fi și provocatoare de  moarte. Chiar şi cele mai frumoase flori pot fi periculoase pentru om.

1.Brânduşa de toamnă

Este cultivată mai mult ca o plantă decorativă, deosebită de alte flori prin aceea că înfloreşte toamna târziu, când deja vezi puţine flori  prin parcuri şi grădini.  Toate părţile florii sunt otrăvitoare, dar mai ales bulbii, de aceea pentru îngrijirea lor neapărat se folosesc mănuşi. Citeste mai mult →

Senzaţia de oboseală şi de slăbiciune pe care unele persoane o resimt în această perioadă este, de fapt, urmarea efortului de adaptare a organismului la condiţiile noului sezon.După o perioadă în care am fost obişnuiţi să stăm mai mult în casă şi să consumăm preponderent alimente conservate, este posibil să ne confruntăm cu o stare de slăbiciune fizică, de oboseală permanentă şi nejustificată, precum şi cu dureri de cap şi cu dificultăţi de concentrare. Toate aceste stări definesc astenia de primăvară, care, în opinia medicilor, este consecinţa ieşirii din hibernare şi a efortului de adaptare a organismului la noile condiţii de viaţă.

„În acest sezon, schimbăm stilul de viaţă sedentar cu unul mai activ, cu plimbări mai dese în aer liber, ne expunem mai mult la lumina solară şi începem să consumăm mai multe verdeţuri în detrimentul alimentelor conservate. Trecem, aşadar, printr-o perioadă de adaptare, iar organismul unor persoane se poate resimţi”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru, din Bucureşti.   Citeste mai mult →

Alături de ghiocei, la început de primăvară răsar şi alte flori care anunţă sfârşitul sezonului rece. Dincolo de florile pur decorative, există şi plantele care pot fi consumate sub formă de salate sau alte mâncăruri delicioase şi sănătoase.

Iată câteva flori de primăvară, din pădure adunate:

Ghiocelul, peste 100 de varietăţi cunoscute

Ghioceii sunt plante erbacee perene şi cresc până la aproximativ 20 de centimetri. Apar spre sfârşitul lui februarie, în locuri umbroase şi umede, în luminişuri, pajişti şi păduri de foioase. Există mai mult de 100 de specii şi varietăţi de ghiocei, deşi în anumite cazuri deosebirile sunt destul de greu de identificat pentru un neavizat.

Brânduşa galbenă

Este o plantă de mici dimensiuni, perenă, care înfloreşte primăvara devreme, adesea la sfârşitul lui februarie. Varietăţile mai mari apar în luna aprilie. Există şi brânduşe de toamnă, acestea răsărind în locuri însorite, cu pământ bogat. Culorile brânduşelor sunt diverse, de la alb până la galben, albastru şi violet.

Vioreaua are proprietăţi expectorante 

Înrudite cu leurda si lăcrămioarele, viorelele înfloresc primăvara devreme, la fel ca ghioceii. De reţinut, planta este toxică, din cauza unei substanţe numite scillitoxină, însă în industria farmaceutică sunt exploatate proprietăţile sale purgative, expectorante şi diuretice. Relativ frecventă în flora spontană a României, vioreaua se întâlneşte preponderent în zona de câmpie şi de deal. Florile de viorea pot fi utilizate în vopsirea fibrelor naturale în nuanţa albastru.

Leurda

Alium ursinum, aşa cum este botezată ştiinţific, răsare la scurt timp după apariţia ghioceilor, mai ales în pădurile de foioase de la deal şi munte, şi poate fi identificată după mirosul de usturoi emanat. În vechime se credea că urşii ieşiţi din hibernare căutau leurda pentru a o consuma ca leac purificator după lunga perioadă inactivă. Frunzele de leurdă au proprietăţi depurative, cu efecte benefice asupra sângelui, ficatului, stomacului şi intestinelor, prin urmare este recomandat ca în fiecare primăvară să introducem în aliementaţie salatele pe bază de leurdă. Atenţie, pentru că frunzele de leurdă pot fi confundate cu cele de lăcrămioară, care sunt toxice.  

Rostopasca 

Denumită ştiinţific Chelidonium majus, rostopasca poate fi întâlnită în pâlcuri, mai ales în zonele umede de la marginea pădurilor, în grohotişuri, dar şi în grădini umbroase ori pe marginea drumului. Este o plantă folosită intens în medicina naturistă, fiind utilizată în în tratarea afecţiunilor hepatice, biliare, digestive, intestinale, artrită, astm bronhic, contra bătăturilor, anumitor boli de piele persistente etc.

Untişorul, mâncare tradiţională în Săptămâna Paştilor 

Untişorul (Ranunculus ficaria) creşte în locurile destul de umbroase ale pădurii şi apare în lunile martie-aprilie, prezentând frunze rotunde, lucioase şi cărnoase, cu gust bogat, care explică şi denumirea lui populară. Trebuie să fie cules pentru consum la scurt timp după ce apare pentru că după înflorire devine toxic. În anumite zone din Moldova, salata de untişor este considerată mâncare tradiţională în Săptămâna Paştilor. Untişorul are efect tonic digestiv si detoxifiant.

Sursa : Adevărul.ro

        Darnică mai este natura cu noi oamenii, nu-i așa ! Răsfăț pentru ochi, beneficiu pentru organism. Ș-apoi nu degeaba „codrul este frate cu românul” . Parcă ne-ar îndemna: „Haide omule, nu mai sta pe gânduri,   servește-te  acum  ! Clătește-ți ochii cu frumusețile mele! Încântă-ți sufletul și dăruiește din minunățiile mele pentru încântarea altor suflete dragi ție ! Înfruptă-te din  farmacia mea naturală pentru ca să devii mai viguros , mai plin de viață, mai sănătos !  Totul este gratis , dar grăbește-te ! Acum este momentul !” 

        Așadar nu mai stați pe gânduri oameni buni , ascultați  glasul și chemarea naturii ! Totul pentru încântarea sufletului și revigorarea trupului !