Pe bună dreptate se spune că în viață trebuie să avem încredere, multă încredere în noi înșine, dar și în semenii noștri. Fără încredere trăim degeaba și permanent vom fi chinuiți de îndoieli. 

Se spune că  un circar din SUA, mergător pe sârma, s-a gândit să treacă pe sârmă de partea cealaltă a cascadei Niagara. Circarul i-a întrebat pe oamenii aflați într-un număr foarte  mare acolo:

-Credeți voi că eu pot sa fac asta? Cam 10% au zis da, ceilalți nu.

Omul a început sa meargă pe sârmă și a trecut de cealaltă parte a Niagarei.

Ajuns pe partea cealaltă, i-a întrebat din nou:

-Credeți că pot eu să trec iarăși pe malul celălalt? 50% au zis da, 50% nu.

Omul era profesionist și a ajuns pe sârmă înapoi, pe celalalt mal. Circarul a plusat:

-Credeti că pot să trec cu o roabă în mână pe malul celălalt? Oamenii erau din ce în ce mai entuziasmați, așa că 80% au zis:

-Da, credem.

Trece omul pe sârmă ducând în mâini o roaba. Acum însă vine o noua provocare:

-Credeți că pot să trec de pe un mal pe celălalt pe sârmă cu un om pe roabă? Multimea fremăta și toti ziceau: sigur ca poți face și asta! Atunci circarul a întrebat:

-Cine vrea să urce în roabă? Toată mulțimea a rămas muta. Toți spuneau că se încred, dar când a venit timpul să iși demonstreze credința, nu voia nimeni să își pună viața în pericol. Dar din mulțime a ieșit un copil care a acceptat sa fie dus pe sârmă în roabă. Omul l-a pus în roabă și a trecut pe sârmă cu el pe malul celălalt al Niagarei, în uralele publicului. 

Un reporter a întrebat copilul:

-Bine, dar nu ți-a fost frică? Acesta a răspuns: 

-Cum să-mi fie frică? Echilibristul este tata.

În concluzie   când spunem că avem încredere în ceva,în cineva, ar fi bine să fie și adevărat ,altfel ne furăm singuri căciula. Cum de altfel bine spunea Anton Chekhov 

Trebuie să ai încredere și să crezi în oameni, altfel viața devine imposibilă.

       Ș-apoi fără încredere, cuvintele devin sunetul înfundat al unui gong din lemn. În schimb cu încredere, cuvintele devin viața însăși.