Ne dorim să fim mai buni văzând la alții o sumedenie de calități. Dar oare cum ar fi să te transformi chiar TU într-un exemplu pentru ceilalți? Vă propun ,preț de câteva minute , să ne concentram asupra ființei noastre și să răspundem la o întrebare, aparent simplă : ce exemple suntem noi pentru cei din jurul nostru ? Cu siguranța „mai încape” la fiecare dintre noi , orice și oricâte răspunsuri am avea la această întrebare.
Pentru a-i putea ajuta pe cei din jurul nostru, trebuie să le dăm puterea propriului nostru exemplu.
A fost odată un băiat care adora să mănânce dulciuri şi solicita necontenit tatălui său aceste delicii. Din păcate, însă, părintele său era un om amărât şi nu putea satisface mereu poftele fiului său. Feciorul nu înţelegea sensul sărăciei şi pretindea continuu dulciurile mult râvnite. Tatăl băiatului a căzut pe gânduri, încercând să găsească o soluţie pentru a stopa dorinţa copilului de a cere permanent dulciuri.
Exact în acea perioadă sălăşluia un înţelept în imediata lor vecinătate. Brusc, o idee a străfulgerat mintea părintelui: să ducă băieţelul la marele sfătuitor, care ar putea să-lconvingă să renunţe la necontenitele sale pofte.
În tot acest interval, sfătuitorul însuși a renunțat la a mai îngurgita orice produs din această categorie. Astfel, la următoarea vizită a celor doi, înţeleptul a adresat deplin convins următoarele cuvintele băiatului:
-Copil drag, vei renunţa să mai ceri părintelui tău dulciuri pe care acesta nu ţi le poate oferi?
Din acel moment, tânărul nostru nu a mai solicitat dulciuri. Stupefiat, tatăl a întrebat pe marele înţelept:
-Cum de nu ai adresat fiului meu această cerere la prima noastră întâlnire? Sfătuitorul a replicat:
-Cum puteam eu să cer băiatului să renunțe la dulciuri, când eu însumi eram un devorator de asemenea produse? Ca atare, în ultima lună nu am mai mâncat deloc dulciuri.
Cu siguranță că exemplul dat de o anumită persoană este mult mai convingător decât propriile-i cuvinte, iar atunci când solicităm cuiva să acționeze într-un anumit mod, noi înșine trebuie să ne conformăm. Devine ,de cele mai multe ori fără finalitate , să cerem cuiva să facă ceva pe care noi înșine nu l-am face. Este bine să ne asigurăm mereu că ceea ce spunem sau pretindem coincide cu propriile noastre acțiuni.
„Puterea exemplului nu este doar o formă de educație , ci este SINGURA” , o spunea Einstein și Doamne ce mare dreptate avea .