„Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte.” … câtă dreptate are Schopenhauer când spune asta. Am convingerea că una dintre cele mai importante lecții de viață pentru noi oamenii este aceea de a fi mulțumit cu ceea ce ai dar și cu cine ești ca persoană.
Un basm italian povesteşte că un rege avea un fiu care era întotdeauna nemulţumit , stătea pe balcon şi se plictisea. El însuşi nu ştia ce-i lipseşte. Înţelepţii îl sfătuiră: „Maiestate, căutaţi un om foarte mulţumit şi schimbaţi cămaşa lui cu cea a fiului Maiestăţii voastre”. Toţi funcţionarii au fost trimişi să caute un mulţumit. Dar în zadar!
Când se afla la vânătoare, regele dădu atunci peste un viticultor
bucuros care cânta. Acesta mărturisi cu simplitate:
-Sunt mulţumit, dar nu vreau să-mi schimb cămaşa nici cu cea a
papei, nici cu cea a regelui. Regele îl rugă insistent:
-Fiul meu este pe patul de moarte. Drept medicament, are nevoie
de cămaşa unui mulţumit. Îţi voi da orice îmi vei cere.
-Maiestate, răspunse viticultorul, nu vă pot ajuta cu nimic. Nu am nici o cămaşă!
Ce frumoasă poveste, nu-i așa ? Ș-apoi , pe bună dreptate se spune că a fi mulțumit cu ceea ce ai nu însemnă altceva decât fericire. Pentru că suntem mereu nemulțumiți nu reușim să ne găsim liniștea și implicit fericirea.
Fii mulţumit cu ce ai ; bucură-te de felul în care sunt lucrurile. Când îţi vei da seama că nu lipseşte nimic, toată lumea îţi va aparţine.
Cel ce este mulţumit nu poate fi distrus niciodată.(Lao Tse)
Baiul e ca uneori nu poti altfel: durerea, foamea, frigul, setea, epuizarea….
Există întotdeauna ceva de care să fim mulțumiți. Totul e să vrem/știm a-l găsi și aprecia.
Alegerile, bata-le vina!