Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care a impresionat  prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultură de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci. Dupa părerea lui Caragiale trăsătura cea mai caracteristică a lui Eminescu era faptul ca: “ Avea un temperament de o excesivă neegalitate ”. Caragiale mai spunea: “ Așa l-am cunoscut atuncea, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit totdeauna de toate; aci de o abstinentă de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătura! – fericită pentru artist, nefericita pentru om! ”.

Mare păcat ca ne amintim de Eminescu doar de 15 ianuarie,toată lumea vorbește despre el : politicienii , Academia Română, ziarele,televiziunile….brusc , televiziunile si posturile de radio  iau interviuri pe stradă pe tema Eminescu , caută (la al câtelea intervievat oare)  inși care nu au auzit INCĂ de Eminescu, dar își dau cu părerea(că de , așa-i pe la noi) . Alți  „eminescologi” își dau cu părerea lor de mari cercetași cum că Eminescu ar fi fost maladia asta/aia , sau că Eminescu a fost asasinat….trist. La cât m-a „atins” pe mine si pe majoritatea românilor nu are rost sa- i „băgam” în seamă…

Multumită creației eminesciene, fiecare cititor care pătrunde în universul poetului, ia contact cu problema timpului, reușind sa găseasca unele răspunsuri la anumite întrebări. Și chiar dacă răspunsul nu este suficient de elocvent, rămânem cu sentimentul că am pătruns într-o lume a întrebărilor, a originilor Universului, care până la el ne era închisă. N-i se deschid astfel noi perspective, și urmând îndemnurile poetului, poate vom reuși să ne valorificăm pozitiv existența .

 Tema TIMPULUI apare atît in poezia eminesciana, cât și în proza acestuia sub diferite imagini. Foare posibil ca poetul să se fi inspirat din ideile lui Schopenhauer care prezintă timpul ca un prezent etern, trecutul și viitorul fiind posibile doar prin prisma prezentului. O ZI DE ASTAZI (deci), FACE CĂT DOUA ZILE DE MÂINE, motiv pentru care noi, cei de astăzi, trebuie să prețuim prezentul și să-l trăim din plin, pentru că nu se știe niciodată ce ne așteaptă mâine.

În fine sunt atâtea poezii frumoase și de neuitat, incât este foarte greu sa te hotarăști care sunt cele mai frumoase poezii ale marelui poet…poate Sara pe deal, Și dacă…, Atât de fragedă, Luceafărul , Revedere, Floare albastră, Mai am un singur dor , Împărat și proletar , Ce te legeni?…, etc.

Închei doar așa :

Și te-ai dus, dulce minune, 
Ș-a murit iubirea noastră 
Floare-albastră! floare-albastră!… 

Iubiți-l și citiți-l pe Eminescu !