1.Ciocanitoarea este o pasăre de pădure, al cărui nume arată obiceiul de a lovi în scoarța copacilor. Toată ziua zboară din copac în copac și… cioc, cioc, cioc .Există peste 180 de specii de ciocănitoare.Denumită și „doctorul pădurii” , ciocănitoarea bate trunchiurile copacilor pentru a găsi insecte care trăiesc în crăpăturile scoarței și pentru a săpa cuiburi.

2.Structura specială a capului protejează craniul ciocănitoarei de efectele loviturilor. În mod reflex, de fiecare dată când bate în lemn, un mușchi special împinge craniul și creierul închis în el departe de cioc. Cea mai mare parte a energiei de impact este preluată de țesutul cartilaginos situat în spatele ciocului ciocănitoarei, în fața capului acestuia.

3.Ciocănitorile reprezintă a doua pasăre ca inteligență dupa corbi.

4.Ciocănitorile lovesc scoarța copacilor cu ciocul cu o frecvență mai mare de 40 de bătăi pe secundă.

5.Sunt de regulă reticenți să zboare și nu fac niciodată zboruri pe distanțe lungi, petrecându-și cea mai mare parte a vieții în copaci.

6.O bătaie puternică în lemn este folosită de ciocănitori pentru a comunica între ei. Astfel informează concurenții că teritoriul este deja ocupat. 

7.Greutatea celor mai mari ciocănitoare poate depăși 0,5 kg, iar a celor mai mici specii care trăiesc în America de Sud cântăresc 7-8 grame.

8.Toate tipurile de ciocănitori trăiesc singure sau în perechi. Singurii care se îngrămădesc împreună sunt ciocănitoarea de ghindă.

9.Coada  ciocănitorilor servește nu doar ca, cârmă în timpul zborului, ci ca suport în timp ce se târăsc pe un copac. Această pasăre se sprijină atât de tare pe ea încât într-un an de viață coada este ștearsă cu aproximativ 10% din lungimea inițială.

10.Furnicile reprezintă o delicatesă specială pentru ciocănitori. Ele se găsesc din abundență sub scoarța unor copaci, în special a celor bătrâni și bolnavi. În acest caz, o ciocănitoare poate mânca până la 800-1000 dintre ele într-o singură masă.