Formarea pluralului substantivelor reprezintă una dintre provocările limbii române, iar mulţi dintre români cad în capcană. Potrivit lingviştilor, din cauza originii variate a cuvintelor din limba română, există reguli diverse de formare a pluralului. În ultimii ani, folosirea greşită a unor forme de plural a devenit atât de frecventă, încât lingviştii tind să fie mai permisivi şi să accepte ca fiind în regulă ambele forme. Există, însă, câteva situaţii de greşeli flagrante şi frecvente, care nu pot fi trecute cu vederea.  Profesorul de limba română Bogdan Cristea a realizat un top al celor mai utilizate forme greşite de de plural, întâlnite nu doar în rândul elevilor. Astfel, pluralul următoarelor substantive trebuie reţinut în mod corect: Citeste mai mult →

24 Ianuarie este o zi istorică pentru toți  românii  și nu avem cum să nu dăm importanța cuvenită. Facem asta pentru că așa cum spunea  Nicolae Iorga “Un popor care nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții.”  Citeste mai mult →

„Ziua cea mai mare a neamului românesc”.

Asa numea Eugen Lovinescu ziua de 1 Decembrie 1918, in care s-a realizat Marea Unire. Acest act istoric a fost rodul multor sute de ani de lupte si jertfe, al unei credinte neclintite in dreptatea neamului romanesc, care trebuia sa aiba propriul sau stat, in care sa traiasca, sa munceasca, sa creeze si sa-si implineasca aspiratiile. Citeste mai mult →

Astăzi este o zi istorică pentru toți  românii  și nu avem cum să nu dăm importanța cuvenită. Facem asta pentru că așa cum spunea  Nicolae Iorga “Un popor care nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții.” 

24 ianuarie este ziua în care sărbătorim an de an, din 1859 încoace, un mare eveniment al istoriei poporului român: Unirea Principatelor. Este vorba despre Moldova și Țara Româneasca, două țări diferite în acele vremuri, dar care s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub conducerea  lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci, aceasta zi este amintită an de  an prin diferite manifestări, dintre care nu lipsește niciodată “Hora Unirii”, cunoscutul cântec pe versurile poeziei cu același titlu scrise de Vasile Alecsandri . Una dintre strofele care mie îmi plac cel mai mult este :

                          Unde-i unul, nu-i putere   
                          La nevoi și la durere;
                          Unde-s doi, puterea crește,
                          Și dușmanul nu sporește!

Cu siguranță înțelegem mesajul din aceste patru versuri, la fel cum  multe dintre proverbele noastre  constituie pildele de la care să pornim în viață. Iată câteva  foarte grăitoare:

” Si cei slabi dacă-s uniți, devin puternici ! “

” Unirea, ca funia cea întreită, mai mult ține. “

” Minunile sunt săvârșite de către oamenii uniți !“

„Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prăbuşesc cele mai mari. “

” Piatra nu spera sa fie nimic altceva decât piatră. Dar, colaborand, se alătură altor pietre și devine Templu. ” ( Antoine de Saint Exupery )

            Concluzia este că , pentru a ne construi o țară mai bună și  mai prosperă trebuie ca noi ,toți românii ,să fim mai buni și uniți împotriva tuturor acelora care ne fac mult rău,cu vorba și cu fapta, zi de zi și ceas de ceas. Ne stă în putință ! 

Închei cu vorbele grăitoare ale marelui nostru  Mihai Viteazul , primul care a reușit să-i unească pe români în anul 1600, dar pentru scurt timp:

„O viață avem români… și-o cinste! Deșteptați-vă că am dormit destul!”

“Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om cât și ca neam, în fiecare clipă.” 

Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care a impresionat  prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultură de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci. Dupa părerea lui Caragiale trăsătura cea mai caracteristică a lui Eminescu era faptul ca: “ Avea un temperament de o excesivă neegalitate ”. Caragiale mai spunea: “ Așa l-am cunoscut atuncea, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit totdeauna de toate; aci de o abstinentă de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătura! – fericită pentru artist, nefericita pentru om! ”. Citeste mai mult →