Merită să recitim UN CITAT – CONSTATARE , a lui Socrate (470 î.Hr. – 7 mai 399 î.Hr) și să medităm împreună, la cea fost atunci și ce este astăzi:
„Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, disprețuiesc autoritatea
și dovedesc lipsă de respect față de bătrâni. Nu se mai ridică în picioare
când oamenii în vârstă intră în încăpere. Își contazic părinții, mănâncă în
grabă delicatesele la masă, stau picior peste picior, și sunt tirani cu profesorii.
Tinerii din ziua de azi nu se gândesc decât la ei însiși. Nu au pic de respect
pentru părinți sau persoane în vârstă. Vorbesc ca și cum ei însiși ar ști totul
și ceea ce noi considerăm înțelepciune este lipsit de relevanță pentru ei. Cât
despre fete, sunt directe, lipsite de modestie și nefeminine în limbaj,
comportament și îmbrăcăminte.”
Ce părere aveți ? „Nimic nu se pierde , totul se transformă „se pare că este valabil și pentru omenire . Iată , au trecut 2.414 ani de la moartea sa, și …. EVRICA !!! Am ajuns de unde am plecat ! Nu v-i se pare că tot ce a spus Socrate acum aproape 2.500 ani este valabil și astăzi, deși societatea a evoluat mult? Sigur sunt și au fost mereu și excepții, dar…
Puțini știu însă că, atunci când Socrate spunea asta, Atena tocmai se prăbușise din cauza acestei realitați sociale decadente, moleșita de bunăstare, pierduse toate războaiele și era ruinata. Când Socrate le-a pus în față aceasta oglindă, acest adevăr crud , soluția imediata a fost condamnarea lui la surghiun sau sinucidere ! Din câte știm Socrate a ales calea suicitului…
Și astfel, toate lucrurile inteligente care s-au spus vreodată, pun în evidența unicul lucru neperisabil din patrimoniul universal : prostia comunităților umane….că doar bine știm ca prostia nu doare și se poate trăi cu ea .
Totuși pentru a se face dreptate , s-a rejudecat procesul, dar când.…..după peste două milenii …astfel ,filosoful antic grec Socrate, care a plătit cu viața pentru învățătura și activitatea sa neconformistă, a fost achitat în 2012 după 2411 ani de la moarte, într-un proces rejudecat, simbolic, în Grecia, fiind reprezentat de zece avocați și apărători ai drepturilor omului, rejudecarea procesului fiind organizată de Fundația Onassis. Să spunem că nedreptatea care i s-a făcut lui Socrate s- a îndreptat….s-a făcut dreptate. Dar marea problemă care se pune este că și atunci și acum , vorbele marelui filozof erau și sunt foarte adevărate. Valabilă zicerea „Istoria se repetă”.
În încheiere de la Socrate citire , câteva citate foarte sugestive și foarte valabile și pentru zilele noastre:
„O viață frumoasă și utilă este aceea în care gândirea și acțiunea se susțin neîncetat una pe cealaltă”
„Știu că nu știu nimic și nici măcar asta nu știu.”
„Când vei dori înțelepciunea și perspicacitatea la fel de mult precum dorești să respiri, doar atunci le vei avea.”
Nu știu dacă ar trebui să ne liniștească sau să ne pună pe gânduri această repetare a istoriei. Măcar dacă s-ar pune problema așa și peste alte două milenii, dar teamă mi-e că va fi mai rău.
Speranta moare ultima.
Zi cu soare in toate , draga Petru !
Și nu e singura… „reparație tardivă”! Au încercat unii și rejudecarea procesului Mântuitorului, dar ce folos, după 2000 de ani de la o mare nedreptate care va rămâne așa în istorie, pentru totdeauna?
Sănătate și numai bine! 🙂
Foarte bun exmplul dat de tine…din pacate dreptatea o fac tot oamenii…uneori cei care dau cu ciocanelul(in sala de judecata).
Tot binele din lume !