–Spune-mi, cât cântăreşte un fulg de nea ? L-a întrebat porumbelul pe piţigoi, care trecea drept un mare gânditor.
–Ce altceva decât nimic?
–Am să-ţi spun o întâmplare. Mă aflam pe creanga unui brad bătrân şi am început să număr fulgii de nea, care se aşezau pe creanga, pe care stam. Nu era vifor, iar ninsoarea cădea lină, ca în vis…Au căzut 98.765.432 de fulgi. Dar, când a căzut al 98.765.433 lea fulg, nimic altceva decât… nimic, aşa cum bine ai spus, ramura s a rupt…
Spunând aceasta, piţigoiul plin de importanţă şi a luat zborul. Porumbelul, mare vestitor al păcii, a chibzuit o clipă şi a spus:
–Poate că nu lipseşte decât un om, pentru ca întreaga omenire, să trăiască în pace…
O conversație „păsărească” 🙂 , din care , noi oamenii , avem multe de învățat . Una importantă ar fi că lucrurile , aparent mărunte , ne pot schimba viața , a noastră, în primul rând, dar și a celor din preajma noastră . Ș-apoi orice schimbare ne dorim, începutul schimbării trebuie să fim chiar noi. Asta pentru că , nu-i așa, pic cu pic se face …oceanul.
E adevărat că pentru a menține pacea e nevoie de încă un om pe lângă cei foarte mulți cu aceeași dorință. Însă, pentru a porni un război nu trebuie decât câțiva descreierați. Îți doresc să ai parte de numeroși oameni pașnici în preajmă, dragă Cornel! 🙂
Mare dreptate ai , draga Petru…mai usor declansam raul decat binele in lumea asta ! Sa ai si tu parte si tu, prin preajma ,de oameni care sa-ti insenineze viata !
O zi buna in toate ! 🙂
„–Poate că nu lipseşte decât un om, pentru ca întreaga omenire, să trăiască în pace…” De fapt , poate c-ar trebui ca INTREAGA omenire sa piara si , sa ramana un singur om , abia atunci , abia ala ar putea trai in pace . Respect !
Sa o luam , asadar, de la zero… 🙂 Mult respect , draga Marian , zi faina si un w/e care sa-ti aduca multe bucurii !