Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare . La un moment dat , întrebă :
-Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă ? Sau poate e o poveste despre mine ?
Bunicul se opri din scris , zâmbi şi-i răspunse nepotului :
– E adevărat , scriu o poveste despre tine . Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu . Mi-ar plăcea să fii ca el , când vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat , fiindcă nu văzuse nimic special în el .
– Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea !
– Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile . Există cinci calităţi la creion , pe care , dacă reuşim să le menţinem , vom fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea .
Prima calitate : poţi să faci lucruri mari , însă să nu uiţi niciodată că există o mână care ne conduce paşii . Pe această mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui .
A doua calitate : din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea . Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion , dar până la urmă va fi ascuţit . Deci , să ştii să suporţi unele dureri , pentru că ele te vor face mai bun .
A treia calitate : creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit . Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă ceva rău , ceea ce este important este să ne menţinem pe drumul cel drept .
A patra calitate : la creion nu este important lemnul sau forma exterioară , ci mina de grafit din interior . Tot aşa , îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău .
Şi , în sfîrşit , a cincea calitate : lasă totdeauna o urmă . Tot aşa , să ştii că tot ce faci în viaţă ta lasă urme , astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta .
Paulo Coelho
Mi-au plăcut mereu poveștile cu tâlc, iar analogia de mai sus e plină de învățăminte prețioase pentru copii, dar mai cu seamă pentru oamenii mari.
Apropo de urmele pe care le lași în urma ta : nu-ți „mâzgăli” viața cu fapte rele , „creioneazăți-o” în așa fel încât urmele pe care le lași să fie păstrate cu drag de cei care ți-au fost prin preajmă.
Povestioara imi aduce aminte de cele din Manuscrisul gasit la Accra. Nu stiu, se poate sa fie chiar de acolo? Am citit-o acum mult timp si din pacate n-o mai am sa verific
Posibil sa fie asa.
O zi excelenta si o saptamana plina de impliniri ! 🙂
Multumesc la fel!
Superb !
Când n-om mai fi, doar urmele noastre mai contează pentru cei rămași.
Foarte interesanta analogia!
Asa este…de-aia ce e scris , ramane !
O zi faina ! 🙂
Excelentă pildă! De-ar fi la fel de înțelepți toți bunicii și să-și învețe nepoții lucrurile cu adevărat importante din viața unui om!
Numai bine și o săptămână frumoasă! 🙂
Ce bine zici , draga Alex ! Ne vine randul , incet ,incet , si noua….sa vedem cum ne vom descurca cu nepoteii nostri !
O saptamana frumioasa ! 🙂
Și mie mi-au plăcut dintotdeauna poveștile cu tâlc. Tocmai pentru că învățăm sau ne reamintim lucruri importante despre viață.
Toate cele bune și frumoase, dragă prietene! 🙂
Asa este , draga Petru ,iar uneori cand vrei sa influentezi in bine pe cineva , mai bine spui o pilda …adica mai pe „ocolite” , decat sa i-o zici p-aia dreapta, sansa de succes este mai mare.
O zi cu mult soare prin suflet ! 🙂
Frumos spus!👍