Se spune că oamenii care reușesc în viață sunt aceia care iau decizii corecte din timp și le gestionează zilnic..din păcate cu toţii avem vicii…” suma viciilor este constanta” o auzim foarte frecvent din gura celor care nu pot renunța la anumite vicii. Mai mici, mai mari, acestea  ne afectează viaţa în mod direct sau nu. O recunoaștem sau nu , la modul cel mai serios este de preferat să scăpăm de cât mai multe lucruri din viața noastră care nu ne fac bine.Cu cât o facem mai repede cu atât mai bine….merită să citim povestea de mai jos pentru a trage concluziile corecte.

La un bătrân călugăr, a venit într-o zi un tânăr pentru a se spovedi şi a-i cere sfat. Din vorbă în vorbă, tânărul îi spuse:

– Părinte, sunt destul de rău. Aş vrea să mă schimb, dar nu pot. Îmi pierd uşor răbdarea. Atunci când mă enervez, vorbesc urât şi toate cele. Am încercat să mă schimb, dar nu am putut. Totuşi, eu sper că după ce voi mai creşte, voi putea să mă schimb, nu-i aşa?
– Nu, i-a răspuns bătrânul. Vino cu mine!
L-a dus pe tânăr în spatele chiliei, unde începea pădurea, şi i-a spus:
– Vezi acest vlăstar, ştii ce este?
– Da, părinte, un puiet de brad.
– Smulge-l!
Tânărul a scos brăduţul imediat. Mergând mai departe, călugărul s-a oprit lângă un brăduţ ceva mai înalt, aproape cât un om.
– Acum, scoate-l pe acesta.
S-a muncit băiatul cu pomişorul acela, dar cu ceva efort a reuşit până la urmă să-l scoată. Arătându-i un brad ceva mai mare, călugărul i-a mai spus:                                                                                                                                   
– Smulge-l acum pe acela.
– Dar e destul de mare, nu pot singur.
– Du-te şi mai cheamă pe cineva.
Întorcându-se tânărul cu încă doi flăcăi, au tras ce-au tras de pom şi,

cu multă greutate, au reuşit, în sfârşit, să-l scoată.
– Acum scoateţi bradul falnic de acolo.
– Părinte, dar acela este un copac mare şi bătrân. Nu am putea niciodată

să-l smulgem din rădăcini, chiar de-am fi şi o sută de oameni.
– Acum vezi, fiule ? Ai înţeles că şi relele apucături din suflet sunt la fel ? Orice viciu sau orice neputinţă pare, la început, inofensivă şi fără mare importanţă, dar, cu timpul, ea prinde rădăcini, creşte şi pune stăpânire din ce în ce mai mult pe sufletul tău. Cât este încă mică, o poţi scoate şi singur. Mai târziu, însă, vei avea nevoie de ajutor, dar fereşte-te să laşi răul să ţi se cuibărească adânc în suflet, căci atunci nimeni nu va mai putea să ţi-l scoată. Nu amâna niciodată să-ţi faci curăţenie în suflet şi în viaţă, căci mai târziu, va fi cu mult mai greu.

Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră, dacă în noi rămân rădăcinile care vor creşte din nou.

             Fă ceva cu viața ta din timp pentru a nu te plânge de neputință mai apoi…și asta pentru că viața adevărată începe după ce depășești limita zonei tale de confort . Renunță la obiceiurile rele din viața ta cât mai repede posibil, pentru că altfel, în timp,  va trebui să apelezi la ajutorul altora(doctori, medicamente,etc),poate contra cost , dar de cele mai multe ori fără sorți de izbândă. Nu  te supune te rog lozincii  „suma viciilor rămâne constantă”, mai bine las-o altora!