Despre criza financiară am auzit cu toții. Din 2008 încoace ba suntem în criză, ba am ieșit din criză, siguranța locului de muncă este mereu amenințată,mai strângem cureaua din când în când,etc.

Zilele astea am citit o  poveste pe mail. Habar nu am cine a scris-o, mai degrabă  cred vine de peste Ocean, dar merită citită , recitită și tras concluzia care trebuie.                                                                                          

A fost odată ca niciodată un biet lustragiu care îşi câştiga existența  lustruind pantofii domnilor care intrau şi ieşeau dintr-o clădire impozantă din centrul metropolei. Niciodată nu ştiuse exact ce clădire era aceea în faţa căreia lucra de ani de zile, poate era o bancă, poate era o bursă, poate vreun minister important – însă domnii bine îmbrăcaţi care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-şi lustrui pantofii. Lustragiul nostru era priceput în ceea ce făcea, folosea numai cremă de pantofi de cea mai bună calitate şi era vesel şi optimist, într-un cuvânt era mulţumit cu munca lui, iar clienţii lui la fel, aşteptându-şi răbdători rândul la lustruit.

Într-o zi însă s-a oprit la el un client nou, deosebit de ceilalţi, care l-a întrebat prietenos:

– Ce faci aici ? Ce-i cu tine aşa de vesel ? Nu ţi-a spus nimeni despre criza financiară ?

Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine îmbrăcaţi care intrau în bancă sau ce-o fi fost acolo, probabil toţi la curent cu criza !

– Poate nu le pasă de tine sau poate n-au avut suflet să-ţi spună, însă criza financiară e pe drum şi ne va afecta absolut pe toţi, nu va scăpa nimeni, nici măcar tu, un biet lustragiu! Aşa că dacă ai un dram de minte, îţi iei măsuri din timp, ca să nu fii luat pe nepregătite. Aceasta este meseria mea, sunt expert, ştiu ce vorbesc !

După plecarea domnului binevoitor, lustragiul nostru rămase pe gânduri. Poate că într-adevăr nici unul dintre clienţii lui nu îl considerase demn să îl pună la curent cu criza financiară. Noroc cu domnul cel „prietenos” care îi voia binele…

Aşa că lustragiul a început să ia măsuri, încât să nu fie luat pe nepregătite de criza financiară. Pentru început folosea mai puţină cremă de pantofi şi mai de proastă calitate. Apoi a început să aloce mai puţin timp fiecărui client, după cum se spune “Time is money!”. A început să socializeze mai puţin cu aceştia – criza e criză, nu mai e timp de zâmbete !

Preocupat de criza financiară devenise îngândurat, tăcut şi îşi făcea treaba de mântuială. Aşa că, încetul cu încetul clienţii cei mai fideli, cărora le plăceau veselia şi calitatea muncii lustragiului, au început să se rărească, iar lustragiul nostru, cu fiecare client pierdut, era mulţumit într-un fel ciudat că domnul cel binevoitor a avut dreptate. “Ce m-aş fi făcut dacă expertul nu m-ar fi prevenit la timp ? Acum aș fi fost probabil luat pe nepregătite de criza financiară…”

        Frumoasă poveste , nu-i așa ? Cu criză sau fără criză trebuie să mergem mai departe , să ne vedem de viață și să facem ceva cu viața noastră. Spun asta pentru că ASTEA sunt vremurile noastre și trebuie sa ni le facem cât mai plăcute. Feriți-vă de cei care vă dau „sfaturi prietenești” de genul expertului( inclusiv media cu știrile gen bombă/explozive/etc) și care nu fac altceva decât să vă încarce cu energii negative cu efect devastator asupra voastră , dar și a celor din jurul vostru.

         Sunt convins că mai degrabă ,sau mai târziu,  scenariile de tot felul din capul nostru sunt cele care ne duc la adevărata criză.  Uneori ne lăsăm mult  prea ușor  influențați de spusele unor „oameni importanți”/”hoți de vise”, criza ei de treaba !

Știați că la tot pasul  sunt „hoți de vise” ? Gata ! Afară cu ei din viața noastră !

Legat de frumoasa poveste, merită să ne răspundem și să tragem singuri concluzia firească la întrebarea  : cum ar fi decurs în continuare viața lustragiului nostru , dacă acel „expert binevoitor” nu i-ar fi dat acea știre, acel sfat „prietenesc”?