Dacă nu știați , aflați acum 11 curiozități despre Mărțișor

Imagini pentru martisor

  1.  Mărțișorul este vestitorul primăverii, simbolizează speranța și renașterea naturii. Tradiția spune că cei care îl poartă vor avea noroc pe tot parcursul anului, vor fi pe deplin sănătoși și feriți de încercări.
  2.  Potrivit legendelor firul alb cu rosu ar fi fost tors de Baba Dochia, in timp ce urca cu oile pe munte semnificand cele 365 sau 366 de zile ale anului.
  3.  In folclorul romanesc exista legenda conform careia Dochia era fata lui Decebal, iar imparatul roman Traian se indragosteste de fata. Vrand sa scape de cuceritorul Daciei, Dochia se refugiaza pe Muntele Ceahlau, iar Zamolxes o transforma in stana de piatra. Un alt mit ne aduce aminte de povestea Dochiei si a casatoriei fiului sau, Dragobete impotriva vointei sale. Nora este trimisa la rau, cu un ghem de lana negru ca sa il spele in apele inghetate pana devine alb. Fata nu izbuteste, mainile sale incep sa sangereze si se gandeste ingrozita ca nu se poate intoarce acasa. Impresionat de durerea fetei, Iisus ii apare in cale si ii da o floare cu care reuseste sa isi indeplineasca sarcina. La auzirea acestei povesti, Dochia, infuriata, va pleca pe urmele primaverii, pe munte, imbracata in 9 cojoace. Rand pe rand, din cauza soarelui puternic va lepada cojoacele, dar vremea se va schimba, iar Dochia va ingheta. Astfel, zilele cuprinse intre 1-9 martie sunt atribuite Babei Dochia, nascundu-se mitul Babelor
  4.  Cel mai lung martisor din lume a fost realizat din 2015 de locuitorii din Vidin, Bulgaria. Simbolul primaverii are 17 kilometri si a fost omologat de Cartea Recordurilor

 

      5.  In Banat, fetele aduna stropi de apa sau de nea de pe frunzele fragilor din padure, ca sa se spele pe obraji, rostind un descantec al „dragobetului de dragoste“, care suna astfel:

Floare de fraga
Din luna lui Mart
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti.

     6. In satele transilvanene, martisorul se agata si la porti, la ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor rele, ca si pentru a invoca suflul vietii, puterea vitala regeneratoare, care se crede ca ar fi stimulata prin insasi prezenta „culorii vietii“.

     7. Dacă pentru noi a devenit un simbol fără de care nici nu ne-am putea imagina prima zi de martie, șnurul din două fire răsucite, colorate în alb și roșu, nu este specific doar românilor. Mărțișorul este sărbătorit în mai toate țările din sud-estul Europei – cu câteva mici diferențe.  

     8. Cercetări arheologice de la Schela Cladovei (localitate situată pe malul Dunării şi componentă a oraşului Drobeta-Turnu Severin) au scos la lumină amulete vechi de câteva mii de ani, formate din pietricele vopsite alb şi roşu care, altădată, se purtau la gât. Se presupune că acesta ar fi cele mai vechi mărţişoare cunoscute pe teritoriul României. În Moldova şi Bucovina, folcloriştii menţionau mărţişoarele sub formă de monezi din aur sau argint, prinse cu aţă albă şi roşie. Acestea erau purtate la gât de copii şi de fetele tinere. Când înfloreau pomii, tinerele atârnau firele colorate de creanga unui copac, iar mondea o dădeau pe caş – ritualul fiind menit a asigura bunăstare pe tot parcursul anului. 

     9. George Coșbuc, într-un studiu dedicat mărțișorului, afirmă că scopul purtării lui este aducerea mai aproape a soarelui? „Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet“.

    10. În funcţie de zona ţării, mărţişoarele sunt oferite când de băieţi, când de fete? Astfel, în sudul României, băieţii oferă mărţişoare fetelor, în timp ce în Moldova, fetele sunt cele care dăruiesc şnurul împletit celor pe care vor să îi cucerească.

    11. În unele zone, copiii purtau mărțișorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că și copilului îi va merge bine în viață. În alte cazuri, mărțișorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb și curat ca florile acestor arbuști.

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărțișorul servește celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, dar cine dorește ca acesta să aibă efectul dorit „trebuie să-l poarte cu demnitate”.

6 comentarii la articolul “Dacă nu știați , aflați acum 11 curiozități despre Mărțișor

  1. Mulțumesc frumos pentru articol. Mă și gândeam… Mâine este ziua mărțișorului, nu s-ar cuveni un cuvânt pentru asta? Dar nu am avut decât niște amintiri în care nu am vrut să persist. Sunt nostalgice. Sunt cu acasă. Tot ce este cu acasă are dor. 1 Martie. Fel și fel de mărțișoare expuse pretutindeni. Pe tarabe, la pieptul fetelor și femeilor. Șnururi împletite sunt puse la încheietura mâinilor. Un obicei frumos de care occidentul habar nu are. Păcat! Frumoase tradiții avem noi, românii! Și încă tot le-am mai luat și pe ale altora…De-aș vedea mâine toate persoanele de sex feminin cu mărțișoare în piept… Dar, nu. Ele s-au împodobit deja cu piercing-uri și cu tatuaje.

      • Păi se menține, slavă Domnului! Eu mă refeream la femeile de aici, din U.K. în comentariul meu de mai înainte. De-aia și spuneam că mi-e dor să văd fetele noastre împodobite frumos, cu mărțișoare. Ele însele parcă înfloresc, odată cu ghioceii.

  2. O istorie amplă și variată a mărțișorului, care nu se oprește aici, ci evoluează, după cum putem vedea cu ochii noștri. De exemplu, am văzut, mai nou, mărțișoare comestibile, frumoase și delicioase! 🙂

Dă-i un răspuns lui M. Cooper Anulează răspunsul