Suferiți de pe urma unui om rău?  Iertați-l, ca să nu fie astfel doi oameni răi!

Imagini pentru prieteni cainele si pisicaOdată, un om stătea liniștit la masă, ospătându-se cu poftă din felurile pregătite. La picioare, s-a aşezat câinele său. Uitându-se în ochii omului, câinele îşi spunea:

“Dă Doamne să mănânce cu poftă stăpânul meu şi, după ce s-o sătura, să-mi dea şi mie o bucăţică!”

În acest timp, s-a apropiat şi pisica. Privindu-l pe om cum mănâncă şi gudurându-se pe lângă el, îşi spunea în sinea ei:

“Dă Doamne să orbească stăpânul meu, doar o clipă, să-i pot fura mâncarea!”

Câinele aştepta să primească tot ce omul s-ar fi îndurat să-i dea, cunoscând bunătatea stăpânului său. Pisica, însă, pândea orice moment să poată fura, lăcomia îndemnând-o să nu se mulţumească cu ceea ce ar fi primit.

Așa este și în viață. Unii dintre prietenii care ne înconjoară sunt asemenea câinelui, adică fideli și devotați, răbdători și sinceri. Alții, însă, sunt asemenea pisicii: oricând cu un zâmbet pe buze, dar mereu cu răutate în suflet, așteptând doar prilejul să fure și să profite de pe urma ta.

 Când ai în preajma ta prieteni adevărați, bucură-te pentru ei și pentru prietenia voastră; când vezi, însă, că de tine se apropie și cei asemenea pisicii, nu-i goni și nu te purta cu ei așa cum ar merita, ci roagă-te pentru ei și încearcă, prin bunătatea ta, să ii faci și pe ei mai buni.

 „Suferiți de pe urma unui om rău ? Iertați-l, ca să nu fie astfel doi oameni răi!”

Sursa crestinortodox.ro

        Adevărate lecții de viață spuse prin intermediul a două animale foarte dragi omului , totul pentru ca noi oamenii să tragem concluziile corecte care se impun. 

17 comentarii la articolul “Suferiți de pe urma unui om rău?  Iertați-l, ca să nu fie astfel doi oameni răi!

  1. Bogdan Petriceicu Hașdeu punea în gura lui Răzvan celebra replică de iertare, care transformă o inimă împietrită. Citez din memorie: „Răzbunarea cea mai cruntă este când dușmanul tău, e silit a recunoaște că tu ești bun, iar dânsu-i rău.”
    La vremea când am citit „Răzvan și Vidra”, deja o remarcasem și chiar îmi amintesc că o trecusem pe acel faimos caiet studențesc pe care îmi scriam eu tot felul de citate. Filozofi, scriitori clasici, oameni de știință cu ale lor vorbe de duh, uneori textele erau trecute și cu varianta originală, franceză, germană, ori latină. Acolo rămâneau îngropate… Niciodată nu am ajuns să le recitesc. Dealtfel acel caiet l-am păstrat, până l-am pierdut 🙂 .M-am dus cu el în ghiozdan o dată, la școală și așa am rămas fără el. Pe vremea aceea nu se găsea internet așa că acele citate nu puteau fi găsite atât de ușor… Această replică o uitasem, așadar. Mi-a fost reamintită acum opt ani, în biroul unui primar de comună, unde mă aflam în interes de serviciu. El era la sfârșitul mandatului, iar acum consilierii îl atacau pe față, în ședințele lor, ca niște lupi care simt că o să-și schimbe șeful de haită. Când a revenit în biroul unde mă instalasem eu, s-a scuzat de întârziere și mi-a zis cu un aer îngăduitor tocmai vorbele acelei replici. „Știți cine le-a zis?” L-am întrebat. „Nu mai știu…Cred că un părinte. Eu citesc seara foarte mult. Patericul, Viețile sfinților…” „Nu! Îi spun eu. Este din Răzvan și Vidra”…„Nu vă contrazic. Dar sunt frumoase și le-am ținut minte. Am fost bun când am putut. Acum că m-au scos din circulație sunt rău. Voi mai fi, când își vor mai aduce aminte de mine…și va fi prea târziu.” Săracul primar…Un om în vârstă cumsecade, sub egida unui partid fantomatic care nu l-a sprijinit nicicum. Se numea paradoxal: „Noua Generație”!

    • „Răzbunarea cea mai cruntă este când dușmanul tău, e silit a recunoaște că tu ești bun, iar dânsu-i rău.” Un citat minunat pentru care iti multumesc foarte mult….din pacate este despre oameni.
      O zi excelenta si un AN NOU FERICIT !

  2. Extraordinar îndemn! Iar pilda cu câinele și cu pisica este atât de adevărată!
    Să ne dea Dumnezeu un an cât mai bun și fără să avem parte de răutățile oamenilor…

  3. Sunt convins că foarte mulți dintre noi am avut prilejul să ne dăm seama de adevărul sfatului de la urmă, care ar putea să transforme și omul rău într-unul mai bun. Am simțit-o chiar eu, când m-am întâlnit cu un coleg de școală care mă agresase mereu și care mi-a spus cu lacrimi în ochi: „Cum de m-ai putut suporta atâția ani, fără să reacționezi violent, când puteai să mă pui la pământ cu ușurință?!”
    La mulți ani, cu aceeași bunătate în suflet, dragă Cornel! 🙂

    • Un exemplu cat se poate de graitor, draga Petru ! Un gest frumos facut dupa atatia ani de zbatere poate din partea coleguli devenit OM intre timp. Decat niciodata, mai bine mai tarziu.
      Multumesc mult pentru tot, inclusiv pentru urari !
      LA MULTI ANI cu sanatate si impliniri pe toate fronturile vietii ! 🙂

  4. Cainele e smerit si gândește: „omul e un zeu, imi da mâncare, are grije de mine, e stăpânul meu!”
    Pisica e f. mandra: „sunt o zeitate, omul imi aduce mâncare, se îngrijește de mine, sunt stăpâna lui!”

  5. Cunosc povestea, avantajul vârstei, dar nu sunt de acord cu cele atribuite pisicilor. Doar teoretic, prin comparație cu câinele.:) Dar cum oamenii au nevoie de reprezentări concrete, fie cum zici tu.
    PS pisicuțele mele te-ar contrazice. Nu insist.

Lasă un comentariu