Grijile fac parte din viață

Imagini pentru cabinet psihologic

            Mă aflam în mașina de serviciu, în drum spre o destinație care nu-mi era deloc pe plac în acea dimineață . Eram cu gândul la ce zi grea mă așteaptă, la ce probleme mi-au rămas nerezolvate la slujbă , grija lor limitându-mi posibilitatea onorării problemelor personale. Se numește stres și nu era deloc bine pentru mine, era una din acele zile cenușii pe care vrei să nu ți le mai amintești niciodată. Radioul era pornit și dintr-o dată aud vocea blândă, părintească, a unui domn, care , preț de trei minute, mi-a schimbat ziua în bine. Scurtă și  la fix venită această povestioară. Iat-o, așadar :

În tumultul zilelor de astăzi nu există viață fără griji pentru un om responsabil. Se spune că un om a mers la un psiholog pentru a cere un sfat care să-l scape de multele griji zilnice pe care le are , atât la serviciu, cât și acasă.

– Ajutați-mă  vă rog, am atâtea griji încât uneori simt că înnebunesc, a spus omul nostru.

Doctorul , mai excentric de felul său, spuse :

-Cunosc un loc unde oamenii nu au nici o grija, nici o problema, stres zero, dar s-ar putea să nu vă doriți să ajungeți în acel loc.

-Doresc să-l cunosc, spuse omul fără să clipească.

-Bine , acum am alți pacienți, dar vă rog să reveniți mâine la aceeași oră și am să vă arăt acel loc, spuse doctorul la modul cel mai serios posibil.

A doua zi , plin de speranță și încredere ,omul nostru a venit la psiholog. Acesta și-a luat haina și l-a condus la cimitirul care se afla la câteva sute de metri de cabinet.După ce au intrat în incintă, în liniștea „mormânt” , doctorul a spus:

-Uite , vezi dumneata, aici toți oamenii nu mai au nici griji și nici stres !

          Așadar , o spune cel mai bine marele nostru Coșbuc:

grijileNimic nu-i mai de râs ca plânsul
În ochii unui luptător.
O luptă-i viaţa; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor.

Merită să reflectăm la o replică de excepție din filmul  „Șapte ani în Tibet”:”Dacă o problemă are rezolvare, atunci nu are nici un rost să-ți faci griji. Dacă nu are rezolvare, atunci grijile nu te vor ajuta cu nimic !”

Dar oare este posibil  fără griji, oameni fiind ? 

 

7 comentarii la articolul “Grijile fac parte din viață

  1. ” Dar oare este posibil fără griji, oameni fiind ? ” DA , COPII FIIND , CHIAR N-AVEM NICI UN FEL DE GRIJI ! Pana la o anumita varsta , copii nu stiu ce-i aia minciuna , ura , gelozie , bani sau fortza banilor , n-au habar de lumea care-i inconjoara si care lume d e regula , este foarte grijulie cu ei . Pana la o anumita varsta copii inseamna doar candoare , dragalasenie si puritate , in ziua in care invatza sa spuna prima minciuna… invata si ce-i aia ura , gelozie sau puterea banilor . Pana sa-ntalneasca ” sarpele ” si Adam si Eva erau plini de candoare , d e frumusetze iar dupa…sti si singur ce s-a intamplat . Adu-ti rogu-te aminte de cuvintele lui Iisus Mantuitorul : ” Pana nu veti fi ca acei copii , nu veti putea venii la mine ! ” si daca nici asta nu stia ce zice … P.S. Replica din ” Shapte ani in Tibet ” , nu-i apartine nici eroului si nici macar celui ce-a scris scenariul : este ciugulita din zicerile lui Leonardo Da Vinci fireste , cu completarile de rigoare pentru a da bine . Respect M. Cooper , si-ti doresc sa ai cat mai multe griji caci , altminteri… cimitire avem har domnului ! >:(

Lasă un comentariu