Cearta și cuiele din copac

cearta-ca-o-fiarajpgSingurul mod de a obține ceea ce e mai bun dintr-o ceartă este să o eviți. O spunea Dale Carnegie și mare dreptate avea.

      A fost odată un băieţel cu un caracter tare urât. 

  Tatăl lui i-a dat într-o zi un săculeţ plin de cuie şi i-a spus: 

   – Bate câte un cui în pomul din spatele grădinii de fiecare dată când te superi sau te cerţi cu cineva! 

   În prima zi băiatul a bătut 37 de cuie. În săptămânile care au urmat a învăţat să se controleze şi numărul cuielor bătute în copac s-a micşorat de la o zi la alta. 

   Descoperise că este mult mai uşor să te controlezi decât să baţi cuie într-un copac! 

   În sfârşit a sosit ziua în care băiatul nu a mai bătut niciun cui în pom. S-a dus prin urmare la tatăl său să-i spună că nu a mai bătut niciun cui în acea zi. 

  Tatăl lui i-a spus atunci: 

  – Scoate câte un cui din pom pentru fiecare zi care trece fără să îţi pierzi răbdarea! 

  Zilele au trecut şi în sfârşit băiatul a putut să-i spună tatălui că a scos toate cuiele din pom. Tatăl l-a condus pe băiat până în faţa pomului şi i-a spus: 

– Fiule, te-ai purtat foarte bine, dar priveşte câte găuri sunt în copac! Nu va mai fi niciodată ca înainte… 

   Când te cerţi cu cineva şi când îi spui lucruri urâte îi laşi o rană, precum cuiele în copac… 

           Frumoasă și plină de învățăminte această povestioară a cărei sursă este internetul. 

 Așadar, ar fi de preferat ca atunci  când suntem puși pe ceartă  să ne aducem aminte de „bătutul cuielor în copac” , dar și de ceea ce spunea  Lucian Blaga : ”Să nu te cerți cu   oamenii mai mult decât cu tine însuți.”  Toate astea pentru că  nu vom putea niciodată să   luăm viața de la început pentru a evita să batem câte un cui, sau  mai multe , în sufletele   celor dragi.

 

8 comentarii la articolul “Cearta și cuiele din copac

  1. Sincer sa fiu , chiar nu-mi mai amintesc cine a scris aceasta povestire . Pe vremea cand am auzit-o eu , era prin anii ’50 , spunea ” tovarasa invatatoare ” c-ar fi scrisa de Barbu Stefanescu-Delavrancea . Chiar nu conteaza acum cine a scris-o ci , pilda din final care-i foarte importanta pentru fiecare dintre noi caci , dincolo de faptul ca parintii iarta cam toate nevoile copiilor de-a bate cate un cui in copacul ce-i reprezinta de fapt pe ei , pe parinti , nu pot ignora ” gaurile ” ramase dupa scoaterea ” cuielor „… chiar daca iarta pana si asta caci , asa-s parintii . M.Cooper 801 , ati doresc din toata inima sa nu-ti ramana ” gauri ” in suflet dupa ce copii dumitale vor scoate afara toate „cuiele” pe care le-au batut acolo de-alungul vremii iar daca totusi vor ramane … IARTA !!! Sanatate iti doresc !

Lasă un comentariu