Agățat de litera P

Cum te numesti, domnule ?
– Petru Popescu,  poreclit Parpanghel…
– Si ce lucrezi ?
– Prepar peste prajit pentru  pescari.
– Bine, si ce anume faci ?
– Pun pestele pe placi, pisez piper, presar piper peste pesti, potrivesc placile pe plita; pentru pestele praji, pregatesc piure; pun pestele pe platouri; pentru placul pescarilor pun pahare pentru palinca.
– Dar de ce vorbesti numai cu „P?

– Poftim?
– De ce  vorbesti numai cu „P”?
– Pot pronunta pe P perfect perceptibil.
– Ei,  asta e acum ! Pun ramasag ca la intrebarile mele vei gresi.
– Primesc provocarea.
– Pe cat ?
– Pun pariu pe patru poli !
– S-a facut ,  spune-mi ce-ti place sa mananci ?
– Pastrama, papricas, parjoale, pui pane,  porumbei, piftie piperata, peste plachie, prefer pastravi, potarnichi,  papanas, paparai.

– Si ce iti place sa bei ?
– Palinca, pinot, pelin, porto;
– Si la desert ?
– Placinte, prajituri, piscoturi, pepene, prune,  pere, portocale, piersici, papanasi;
– Dar inghetata obisnuesti ?
– Putin ; profiterol, parfait;
– Spune-mi cum iti petreci timpul liber ?
– Primavara prefer plimbari prin parcuri, pe poteci, prin padure, prin poiana;
– Dar vara ?
– Plaja, pescuiesc.
– Si iarna ?
– Prefer  patinajul.
– Te pomenesti ca poti sa-mi spui si o poezie numai cu litera „P”?
– Pai pot.
– Asta nu o mai cred.
Spune-o
​! ​
Poezia poetului Petru Popescu, poreclit  Parpanghel
„Prin paduri, peste poiene,

Prin pustiuri, peste pietre
Pasari, palcuri pribegesc
Parasindu-si puii proprii
Pe pamantul parintesc
Prima pasare, pilotul,
Plescaind puternic pliscul,
Plutea privind pamantul
Pajistea, padurea, piscul.”
– Bine, bine ! Dar nevestei, cand ai plecat de acasa, ce i-ai  spu?
– Paraschivo, plec pripit; pentru pranz presara putin patrunjel   proaspat peste pestele prajit; pa papusa!
– Vad ca am pierdut .
– Pardon, pentru pariul pierdut platesti patru poli!!!
– Platesc.
– Pune paralele pe portofel.

– Inca o intrebare.
– Poftim !…
– Ce adresa  ai matale ?
– Prelungirea Popa Petrescu, 4, parter, plecand prin Pangarati,  peste pod.

După  lecturarea acestei scenete drăguțe, a carei surse este internetul, nu-mi rămâne decât să trag concluzia că avem o limbă română bogată , savuroasă și tare deșteaptă .

„Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare”,o spunea chiar marele nostru Mihai Eminescu.

Pa, prieteni ! 🙂

Ai grijă de la cine primești sfaturi!

sfaturi bune

        „Ce este greu pentru om? A se cunoaşte pe sine. Şi ce este uşor? A da altorasfaturi”(Thales) . Întotdeauna când cineva  îmi cere un sfat ,mai în glumă, mai în serios , încerc să-i spun povestea cu gâștele lui Ițic , foarte actuală și potrivită pentru mulți dintre noi.

        Se spune că Iţic avea o sută de gâşte. Într-o zi, câteva se îmbolnăvesc și mor. Disperat, Iţic se duce la rabin. Citeste mai mult

Gura lumii „slobodă” !

gura lumii

        Un vechi proverb romanesc spune , foarte sugestiv  ,,Foaie verde lobodă,/ Gura lumi-i sloboda”.

       Se povesteşte într-o carte veche că un tată şi cu fiul său se duceau la târg să vândă un măgar.   Tatăl şi fiul mergeau pe lângă măgar, pe jos, când s-au întâlnit cu nişte oameni care i-au luat în primire zicându-le:

-Ce oameni proşti, îşi rup încălţămintea şi picioarele ca să nu strice potcoavele măgarului!. Citeste mai mult

Cum se mai roagă zodiile

Imagini pentru desene cu cum se roaga omulPe lângă rugăciunea clasică pe care fiecare o face, iată cam ce mai adaugă zodiile la rugăciunea de seară. Evident, fiecare cere ce nu are! 
Berbec: „Doamne, te rog, fă să nu-mi mai sară ţandăra… Dă-mi şi mie ceva mai multă răbdare…  Dar dă-mi-o acum!!”

Taur: „Doamne, dacă Tu vrei neapărat să fie o schimbare, fie! Dar nu poţi s-o mai amâni un un pic, te rog?!” Citeste mai mult